#Sinaxar 7 august | Pomenirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, ocrotitoarea Moldovei
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este prima sfântă de naționalitate română trecută în rândul sfinților. Ea a viețuit în zona Vrancei și în Munții Neamțului, la Sihla, în apropiere Mănăstirii Sihăstria. Peștera unde a trăit a devenit unul din cele mai căutate locuri de închinare din România.
S-a născut în comuna Vânători, județul Neamț, în jurul anului 1650. Tatăl sfintei Teodora era Ștefan Joldea, armaș al Cetății Neamțului. Teodora a mai avut o soră care a murit de tânără. Sfânta s-a căsătorit cu un tânăr din părțile Moldovei de Jos, posibil din Ismail, însă căsnicia lor a rămas fără bucuria darului copiilor. Cum părinții Teodorei muriseră deja, cei doi soți au decis să ia drumul mănăstirii.
Sfânta Cuvioasă Teodora a ales Mănăstirea Vărzărești din Vrancea, iar soțul ei s-a dus la Poiana Mărului, unde s-a călugărit sub numele de Elefterie și unde a ajuns mai târziu ieromonah.
Când a intrat în mănăstire, Teodora avea aproape treizeci de ani. Cuvioasa a ajuns la Vărzărești ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia. Din cauza atacurilor turcilor care au dat fost schitului, egumena s-a retras în Munții Buzăului împreună cu Sfânta Cuvioasă Teodora și cu alte câteva maici.
După zece ani de nevoință, egumena a plecat la Domnul, iar sfânta, după o descoperire dumnezeiască, s-a retras în Munții Neamțului. În acel ținut, s-a întâlnit cu ieroschimonahul Pavel, duhovnicul Sihăstriei, care a dus-o pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla în părțile Sihlei, unde se afla un bordei părăsit. A rămas acolo singură și a petrecut mulți ani în aspră nevoință pustnicească. Schitul Sihla nu exista încă, însă pădurile din împrejurimi adăposteau mulți pustnici.
După un timp, Sfânta Cuvioasă Teodora s-a mutat din chilia unde locuia în peștera de alături, unde rămas până la moarte și s-a ostenit în post și rugăciune pentru toată lumea. Mâncare îi erau fructele pădurii și un fel de iederă ce crește până azi pe stâncile Sihlei numită „iarbă dulce” sau „măcrișul Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”.
După moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de câțiva ani, nu a mai știut nimeni de existența ei. Părinții din Mănăstirea Sihăstria observau la un moment dat cum păsările intrau pe geamul trapezei și culegeau firimituri de pâine de pe masă cu care zburau spre Munții Sihlei. Doi frați din Sihăstria s-au învrednicit să o vadă pe sfânta învăluită într-o lumină de foc. Sfânta Cuvioasă Teodora li s-a adresat pe nume și le-a mărturisit că îl rugase pe Dumnezeu timp de 40 de zile să îi trimită un preot care să o împărtășească căci simțea că trebuie să plece în curând la Hristos. Cei doi frați s-au grăbit să îi aducă pe ieromonahul Antonie și pe diaconul Lavrentie să o pregătească de plecarea la Domnul. După ce și-a mărturisit păcatele și s-a împărtășit cu Sfintele Taine, Sfânta Cuvioasă Teodora și-a ridicat privirile spre cer și, rostind cuvintele „Slavă Ție Doamne pentru toate”, și-a dat duhul.
Părinții de la Sihla i-au făcut toată rânduiala de înmormântare și i-au așezat sfântul ei trup în mijlocul peșterii, unde a rămas multă vreme. După câțiva ani, ieromonahul Elefterie a aflat veștile despre cea care îi fusese soție și povățuitoare duhovnicească. Cu binecuvântare, s-a retras și el mai întâi la Mănăstirea Secu și apoi la Sihla. A trăit tot sub stâncile Sihlei în rugăciune. Când a plecat la Domnul, a fost îngropat în poiana unde se află acum schitul.
Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza care a reînnoit Schitul Sihla a așezat moaștele ei în raclă de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Mai târziu, au dus moaștele sfintei la biserica de pe moșia familiei din satul Miclăuseni, județul Iași.
În anul 1856, în timpul ocupației rusești, domnitorul a cedat moaștele Sfintei Teodora în schimbul unor veștminte preoțești și arhierești, iar sfintele ei moaște au ajuns în Lavra Pecerska din Kiev. Sfânta este venerată în Ucraina cu numele de Sfânta Teodora din Carpați.
Sursă: Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului
FocusMM