𝗕𝗹𝗮𝗴𝗼𝘃𝗲𝘀̦𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲/ 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗖𝘂𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 /𝗕𝘂𝗻𝗮 𝗩𝗲𝘀𝘁𝗶𝗿𝗲
Sărbătoarea Bunei Vestiri reprezintă, potrivit Calendarului Ortodox, ziua în care Arhanghelul Gavril a adus vestea Fecioarei Maria că va naște un copil, care va fi Iisus Hristos, Mântuitorul Lumii. 
În Calendarul Popular, sărbătoarea este regăsită sub numele de 𝗕𝗹𝗮𝗴𝗼𝘃𝗲𝘀̦𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲. Situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când rândunele se întorc din țările calde și cucul începe a cânta, această zi mai poartă și denumirea de 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗖𝘂𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶.
De Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie, aprinderea focurilor în grădini și livezi, scoaterea la aerisit a straielor și țesăturilor din casă.
„𝑫𝒆 𝑩𝒍𝒂𝒈𝒐𝒗𝒆𝒔̦𝒕𝒆𝒏𝒊𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒂𝒄𝒆 𝒇𝒐𝒄 𝒔̦𝒊̂ 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒂𝒓𝒆 𝒑𝒂̆𝒔𝒕𝒂̆ 𝒇𝒐𝒄 𝒔𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒕𝒆 𝒎𝒖𝒔̦𝒕𝒆 𝒈𝒂̂𝒏𝒅𝒂𝒄𝒊𝒊 (𝒔̦𝒆𝒓𝒑𝒊𝒊). 𝑻𝒂̆𝒕 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊, 𝒄𝒂𝒔𝒂, 𝒄𝒖𝒓𝒕𝒆𝒂 𝒔̦𝒊 𝒂𝒏𝒊𝒎𝒂𝒍𝒆𝒍𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒕𝒓𝒐𝒑𝒕𝒆𝒔𝒄 𝒄𝒖 𝒂𝒅𝒆𝒂𝒔𝒎𝒂̆ 𝒔̦𝒊̂ 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒇𝒖𝒎𝒂̆ 𝒄𝒖 𝒕𝒂̆𝒎𝒂̂𝒊𝒆.” Pop Nicolae, (Dinu), 63 de ani, Lăpușul Românesc.
Blagoveștenia era considerată o zi neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor, astfel că: nu se puneau cloștile pe ouă, vacile nu se duceau la taur, nu se semăna mălaiul.
„Dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă.”
„În ziua de Blagoveștenie să nu samini mălai că ies cucuruzii slabi.”
„Să nu cerni fărină că se înmulțesc purecii.”
În unele zone, feritilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea pomilor cu securea, că vor fi tăiați dacă nu rodesc.
Această zi era favorabilă pentru aflarea norocului, dar și pentru previziuni meteorologice. Fetele și femeile strângeau apa provenită din topirea zăpezii și o foloseau în practicile de medicină populară.
„Dacă în ziua de Buna Vestire va fi vreme bună, așa va fi și de Paști.”
„Dacă vin stoluri de păsări călătoare, primăvara va fi ploioasă.”
„Dacă vitele din gospodărie vor fi scoase la păscut și la soare, vor fi sănătoase tot anul.”
Se spune că, de Blagoveștenie se dezleagă limba tuturor păsărilor. Cucul începe a cânta de la Buna Vestire până la Sânziene sau până la Sânpetru de vară. 
Din legende aflăm că în trecut cucul ar fi fost o pasăre cu pene de aur, iar pe soția lui o chema Sava. Sava însă, s-ar fi împerecheat cu privighetoarea, iar cucul a părăsit-o, spunându-i că va umbla pe undeva de la Blagoveștenie până la Sânziene. De atunci, Sava îl caută peste tot, strigând: cucu, cucu.
În alte legende, de Sânziene, cucul mănâncă orz și înnecându-se cu un bob, amuțește și se transformă în uliu.
Cucul prevestește venirea primăverii, dar și norocul omului. De aceea, la auzul primului său cântec trebuia să fii vesel și să ai bani în buzunar.
De Blagoveștenie e dezlegare la pește.
Simion Fl. Marian, relatează o întâmplare conform căreia, sărbătoarea Bunei Vestiri ar fi coincis într-un an cu sărbătorile pascale. În aceea zi, s-a ținut slujba specifică Învierii, însă nu și slujba de Buna Vestire. După ce au sfârșit rugăciunile, preoții au așteptat să se facă ziuă, însă așteptarea le-a fost în zadar, căci întunericul nu s-a lăsat dus. Totul a revenit la normal doar după slujba cuvenită și pentru Buna Vestire. Întunericul s-a ridicat, s-a înseninat și s-a făcut ziuă. De atunci nu mai pică Paștile deodată cu Buna Vestire, ci totdeauna mai pe urmă. 
Gabriela Filip, muzeograf
Sursă: Muzeul Satului Baia Mare
FocusMM