Sărbătorile pascale sunt văzute și ca un prilej bun de purificare a organismului. În credința populară se spune că alimentele sfințite de Paști au acest dar.
Obiceiul sfințirii bucatelor duse la biserică în coșarcă s-a menținut de-a lungul timpului, iar acum credincioșii pot să le sfințească fie în Noaptea de Înviere, fie în dimineața zilei de Paști.
Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, din cadrul Universității Politehnica București – Centrul Universitar Pitești, prezintă pe pagina sa de Facebook o parte dintre obiceiurilor moștenite de români din vremuri străvechi și care, încă, sunt păstrate cu ocazia sărbătorii Învierii Domnului. Acestea variază în funcție de regiune.
„În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie”, menționează etnograful.
În Maramureș, se obișnuiește să se ducă ouă roșii, pască, vin, drob de miel și ceapă verde. Acestea sunt cele mai des întâlnite alimente așezate de gospodine în coșarca de Paști, pentru a fi sfințite. Dar situația diferă de la caz la caz. Cert este că atât credincioșii ortodocși, cât și cei greco-catolici, de Paști, consumă alimente sfințite pentru purificare.
FocusMM