Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din Bucureşti, unde trupa „Goodbye To Gravity” susţinea un concert de lansare a unui nou album. Potrivit martorilor, incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului, extinzându-se rapid la tavan.
În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că, în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”. Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.
În cadrul şedinţei extraordinare de guvern din 31 octombrie 2015, au fost declarate trei zile de doliu naţional pe teritoriul României (31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie).
În perioada care a urmat, mai mulţi dintre răniţii internaţi în spitale din Bucureşti sau transferaţi în unităţi spitaliceşti din străinătate au murit, fiind înregistraţi în total 64 de morţi.
Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.
La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi „pentru”. Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a anunţat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv.
***
Dosarul „Colectiv”
În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.
Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip „fântână de scenă” neînsoţite de fişe tehnice – care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.
La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de „gravă neglijenţă”.
O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.
La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.
Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din „Colectiv” în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.
La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din „Colectiv”, în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.
Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
De asemenea, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.
Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la „cerere”. Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus la 17 mai 2023 reducerea pedepsei aplicate lui Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, de la 8 ani la 6 ani şi 6 luni, ca urmare a prescrierii faptelor pentru două infracţiuni. Magistraţii i-au admis lui Mincu o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive de condamnare din mai 2022 şi au constatat că, pentru două dintre infracţiunile de care acesta este acuzat – vătămare corporală din culpă şi neluarea măsurilor legale de sănătate şi securitate în muncă -, faptele s-au prescris. În consecinţă, au fost anulate pedepsele aplicate acestuia pentru cele două infracţiuni de 2 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 2 ani închisoare.
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat definitiv la 12 mai 2022 de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv. Iniţial, la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – acesta primise 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis apelul primarului şi au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare.
La 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Cristian Popescu Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate.
***
La 28 martie 2016, a fost înfiinţată Asociaţia Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.
În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.
La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ”Noapte albă la #Colectiv” – din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.
În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.
La 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureştilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morţi în incendiul din clubul Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae – Broşteni şi în Piaţa Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. În fiecare an, de altfel, au loc acţiuni de comemorare şi slujbe de pomenire în memoria victimelor de la Colectiv, la Biserica „Sf. Nicolae” – Broşteni şi în faţa fostului club.
Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv – Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache – au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.
Filmul „colectiv” al cineastului Alexander Nanau a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. Acelaşi film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secţiunea „Cel mai bun lungmetraj internaţional”, anterior numită „Cel mai bun film într-o limbă străină”. Propunerea a fost făcută de către o comisie a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)
* Documentarul a fost realizat pe baza ştirilor AGERPRES.
Sursă: Agerpres
Au trecut 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia 65 de tineri au murit şi alte câteva zeci au rămas cu sechele pe viaţă. Sunt traume care nu se vindecă niciodată. Într-o astfel de zi încarcată de tristețe, supraviețuitorii, familiile tinerilor decedați, apropiații merg la cubul Colectiv pentru a aprinde lumânări și a spune rugaciuni pentru cei care nu mai sunt.
Rudele victimelor, supraviețuitorii, prietenii, dar și oamenii obișnuiți merg în fața fostului club Colectiv, pe Strada Tăbăcarilor din Sectorul 4 al Capitalei, pentru a aprinde lumânări și a-i comemora pe cei 65 de tineri care și-au pierdut viața în incendiul de acum 11 ani.
Vineri dimineaţă, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă în faţa fostului club. Oamenii vin, aprind lumânări şi ţin momente de reculegere în faţa altarului ridicat în memoria celor 65 de victime.
La 11 ani de la tragedie, România nu are încă cele trei centre pentru mari arși promise de autorități. Acestea sunt în construcție la Timișoara, Târgu Mureș și București și ar putea fi deschise anul viitor.
Nici ancheta privind modul în care au fost tratați răniți în spitale nu a fost finalizată. Procurorii ar trebui să stabilească în ce măsură infecțiile nosocomiale, dar și întârzierile în transferul pacienților în străinătate au contribuit la moartea acestora. Dosarul are foarte multe volume, însă niciun suspect.
În martie, Înalta Curte a a cerut procurorilor să finalizeze ancheta până în septembrie acest an, dar termenul a fost depășit. În schimb, ancheta privind incendiul a fost finalizată și procesul s-a terminat cu condamnări. În 2022, au fost condamnați patronii fostului club, dar și angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat inițial la 4 ani de închisoare, a fost eliberat un an mai târziu, în 2023, după ce Înalta Curte i-a anulat condamnarea.
La 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv, familiile victimelor încă așteaptă răspunsuri, iar România nu are încă cele trei centre pentru mari arși promise după tragedie.
Adina Apostol, supraviețuitoare a incendiului de la Colectiv: Am fost și eu un pic arsă și o lună în comă am fost norocoasă să fiu transferată în Belgia, să supraviețuiesc. Și acum sunt norocoasă să am doi copii minunați, dar nu am uitat de ei și nu am uitat de ziua asta. Și toată luna asta, tot octombrie, e neagră pentru mine și pentru mulți dintre prietenii mei.
Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv: Ancheta aia este o rușine, este o bătaie de joc. De fapt, din punctul meu de vedere, tot ce s-a întâmplat în dosarul Colectiv este undeva… Adică noi nu știm cine sunt cu adevărat vinovați, cine nu. Am văzut pe primarul din acele timpuri, l-au arestat un an, pe urmă i-au dat drumul și au spus că, de fapt, nu era vinovat. Eu nu mi-am dorit niciodată să fie pedepsiți oameni nevinovați. Eu mi-am dorit să se caute vinovații și ăia să fie puși să plătească.
FocusMM