Vreme capricioasă în luna mai, în România. Valorile termice vor fi în județul Maramureș, câteva zile doar, sub normalul calendaristic.
Concret, maximele termice maxime vor fi de la 7-9 la 13-14 grade, iar cele minime de la 1-2 la 3-4 grade, în majoritatea zilelor, în intervalul viitor, respectiv în zilele viitoare, după care vom avea încălzire.
ASTĂZI! Cel mai rece a fost noaptea trecuta si in aceasta dimineata la statia meteo Iezer -7 grade. Vantul a prezentat intensificari de pana la 36 km/h in Baia Mare. Alte valori ale temperaturii aerului: -1 grad la Targu Lapus, 0 grade la Cavnic, Ocna Sugatag. Stratul de zapada este prezent doar in zona inalta de munte si masura pana la 7 cm la statia meteo Iezer. Vremea va fi astăzi rece. Cerul va fi variabil. În cursul după-amiezii, local la munte și pe arii restrânse în rest, vor fi ploi slabe și cu caracter de aversă. În zona montană înaltă vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7-9 și 13-14 grade, iar cele minime între 1-2 și 3-4 grade.
INFORMARE METEOROLOGICĂ
Interval de valabilitate: 10 mai ora 3 – 15 mai ora 10
Fenomene vizate: vreme deosebit de rece, brumă, precipitații mixte la munte
Zone afectate: conform textului
În intervalul menționat vremea va fi deosebit de rece, sâmbătă în cea mai mare parte a țării, apoi îndeosebi în jumătatea nordică. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 11 și 19 grade. Minimele termice vor avea valori între 2 și 10 grade, mai scăzute în Maramureș, estul și sud-estul Transilvaniei, nordul Moldovei și în Dealurile de Vest, unde se va forma brumă.
La munte, în special la altitudini de peste 1500 m vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare și local se va depune strat de zăpadă.
În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.
„Sfinții de Gheață” – între mit popular și realitate meteorologică
În Europa Centrală și de Sud-Est, începutul lunii mai este adesea marcat de un episod de răcire bruscă a vremii, cunoscut în tradiția populară drept perioada „Sfinților de Gheață”. Unii meteorologi au încercat să lege acest fenomen de activitatea roiurilor de meteori (stele căzătoare). Astfel, în articolul de mai jos, apărut în anul 1935, se face referire la curentul Leonidelor. Ipoteza pornește de la presupunerea că praful cosmic al acestor meteori ar ecrana parțial radiația solară destinată Pământului, provocând astfel o scădere a temperaturii. Această explicație, deși spectaculoasă, nu se susține științific. O eventuală ecranare solară ar trebui să afecteze clima la scară globală, nu doar în regiuni specifice ale Europei. Fenomenul are, de fapt, o explicație mai verosimilă, legată de procesele dinamice din atmosferă și de circulația maselor de aer.
În lunile aprilie și mai, ghețurile polare din nordul Oceanului Atlantic încep o migrație sezonieră spre sud, uneori atingând latitudinile Spaniei. Aceste câmpuri de gheață masive răcesc aerul de deasupra lor, iar atunci când ajung în apropierea insulei britanice, pot determina formarea unui vârtej anticiclonic de mari dimensiuni (cu mișcare în sensul acelor de ceasornic). Acest anticiclon deviază mase de aer rece, de origine polară sau subpolară, spre centrul și sud-estul Europei – inclusiv spre lanțul Carpatic și zona Balcanilor.
Acest proces este mai pronunțat după ierni severe, când acumulările de gheață din nord sunt consistente. În anii cu ierni blânde, migrarea ghețurilor este redusă sau absentă, iar fenomenul „Sfinților de Gheață” nu se manifestă. (Dan-George Uza).
FocusMM
Foto: Sorin Hotea, 11 mai 2025, Borșa Maramureș